„Déjà vu” încheie într-un mod fascinant călătoria noastră de-a lungul a 80 de ani, care începe în anul 1705, şi iată, se încheie cu acest ultim roman al trilogiei, ce le continuă şi le îmbogăţeşte pe anterioarele prin viziunea surprinzătoare pe care o deschide asupra întâmplărilor şi personajelor. 

Cartea ne invită să păşim în mijlocul comunităţii săseşti de altădată, cu tradiţiile şi obiceiurile lor, aducându-ne în faţă o bogăţie de cunoaşteri - de la simboluri străvechi, rune, semne muzicale, mesaje codificate, până la cele din sfera fizicii şi chimiei, la felul în care a fost gândită şi plămădită lumea noastră, cum au apărut speciile şi, în final, omul.




David s-a născut într-o casă de pe o uliţă mărginaşă a Sighişoarei secolului al XVIII-lea. Este cel mai mic dintre copii, cel mai sensibil şi plângăcios, dar cu o inteligenţă aparte.
Stând necăjit pe malul pârâului Şaeş, într-o zi îl abordează un călător. Se aşază lângă el, îi dăruieşte un măr roşu şi îl ajută să îşi depăşească durerea sufletească.
Peste câţiva ani, în acelaşi loc, lângă un pâlc de copaci, David găseşte un mesaj încifrat. Misteriosul străin, de care nu uitase, i l-a lăsat, împreună cu două mere roşii, trezind în timidul băieţel un sentiment straniu, dar şi nelinişte şi curiozitate. Din acel moment, copilăria lui se transformă într-o lume a misterelor şi miracolelor, deschizându-i calea spre menirea lui în viaţă, şi ajutându-l, totodată, să îşi onoreze o promisiune veche, uitată. Iar tot ce urmează... este o poveste plină de surprize, schimbări, frământări, renunţări, incertitudini... exact cum este calea omului, dar care întotdeauna ne duce pe fiecare în locul unde ne este menit să ajungem.

„Déjà vu” se adresează, cu certitudine, nefericitului căutător, celui care s-a întrebat de nenumărate ori: cine sunt? De unde vin? De ce mi se întâmplă toate astea? Ce am de făcut să nu mai sufăr?











FRAGMENTE DIN CARTE